|
Elena12
Administrator
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 18
|
|
Socializarea cainelui: este bine sa īncepeti sa o faceti de la o varsta cat mai frageda. Lipsa socializarii cainelui la cele doua grupe poate duce la aparitia anumitor probleme de comportament ca de exemplu: nesiguranta, teama fata oameni si animale sau agresivitate.
Problemele de comportament pe care le manifesta unii caini, au drept cauze, īn afara lipsei de socializare, greseli facute de stapani īn educatia cainilor, traume suferite de caini in cele doua perioade de imprimare a fricii.
Pentru a evita aparitia unor probleme īn comportamentul cainelui dvs. este bine ca acesta sa urmeze un curs de dresaj de companie.
Prin dresaj cainele este īnvatat sa raspunda la anumite comenzi date prin voce sau la semn. Rezolvarea problemelor de comportament este un lucru diferit fata de dresajul de companie.
Daca prin dresaj cainele este īnvatat sa se supuna anumitor comenzi, rezolvarea problemelor de comportament implica schimbarea unui tip de comportament inacceptabil īntr-un comportament al cainelui bazat pe obedienta. Multe probleme pot fi prevenite, altele, nu. Īn momentul īn care sesizati probleme īn comportamentul cainelui, aveti trei solutii:
- sa rezolvati problema de comportament;
- sa va īmpacati cu idea ca aveti un caine cu probleme.
Caini care se urca pe mobile, in pat, pe fotolii etc.
Aceasta problema este creata de stapan, chiar din ziua in care puiul este adus acasa prin faptul ca ii permite puiului sa doarma in pat, crezand ca in acest fel puiul se acomodeaza mai usor.
Caini care sar pe stapan si/sau pe straini.
Saritul pe membrii haitei reprezinta modul in care cainii se saluta. Acelasi mod de a saluta il folosesc si fata de grupa umana. Acest comportament este intalnit la cainii (care nu sunt obisnuiti sa stea timp indelungat) foarte energici.
La fel ca si oamenii, canii au propriul lor limbaj. Metoda de comunicare folosita depinde foarte mult de distanta dintre cele doua animale. Cand doi caini sunt foarte aproape unul de altul ei pot folosi cele trei tipuri de comunicare: Vizuala, Sonora si Olfactiva.
Comunicarea vizuala este data de limbajul trupului. Multe din gesturile faciale si pozitiile corporale ale cainilor indica intentiile si starea lor emotionala.
Comunicarea auditiva reprezinta semnalele sonore pe care caini si le transmit unul altuia si se clasifica īn patru categorii: scheunatul, maraitul, latratul si urlatul.
Scheunatul: Prin scheunat cainele īsi exprima o stare de disconfort, nu se simte bine, īi este foame, frig sau īl doare ceva sau poate semnaliza si subordonarea prieteneasca. Scheunatul are cam acelasi rol cu plansul unui bebelus.
Maraitul: Īn general, prin marait cainele avertizeaza asupra intentiilor potrivnice si reprezinta de obicei o amenintare.
Latratul: Reprezinta modul prin care un caine īsi exprima o stare, o dorinta sau un mod de a informa despre prezenta sa īntr-un loc. Cainii folosesc latratul ca pe un santaj pentru a obtine ceea ce īsi doresc de la stapani.
Urlatul: Este mai des īntālnit la lupi decat la cainii domestici. Urlatul este chemarea la vanatoare dar are si o importanta functie sociala.
Comunicarea olfactiva reprezinta pentru caini un mod de a afla si de a transmite o mare cantitate de informatii. Cainii pot avea multe surse de mirosuri comunicative cum ar fi: Secretiile vaginale, fecalele, secretiile glandelor anale, saliva.
Urina: este pentru caine cea mai importanta sursa de informatii din punct de vedere al comunicarii. Mirosind doar o picatura de urina, un caine poate afla sexul cainelui care a urinat, daca acel caine, indiferent de sex, este sau nu castrat sau daca este femela este īn calduri.
Fecalele sunt de asemenea o sursa de informatii cu ar fii aflarea sexului celui care a defecat.
Secretiile glandelor anale au miros, culoare si consistenta variata. Fiecare caine are propriul sau tip de secretie care īl identifica.
Saliva este o alta sursa de informatii. Cand doi caini se īntalnesc, acestia īsi adulmeca si īsi ling botul unul altuia, astfel ei aflānd daca celalalt caine a mancat recent
Cu cat vom reusi sa īntelegem mai bine si mai mult din modul de comunicare al cainilor, cu atat noi oamenii, vom reusi sa ne īntelegem mai bine cu cel mai bun prieten al omului, cainele.
NUTRITITIA
Pui varsta 2 - 6 luni
Numarul de mese pe zi : 3 - 4
Absolut necesar : administrarea tratamentului profilactic īmpotriva rahitismului, numai la indicatia medicului veterinar.
Catei tineri : 7 - 18 luni
Numar de mese pe zi : 2
Continuarea tratamentului profilactic īmpotriva rahitismului, numai la indicatia medicului veterinar.
Pentru situatia īn care cainele este antrenat īntr-un program de dresaj cantitatea de hrana trebuie marita si administrat supliment vitamino-mineral la indicatia medicului veterinar.
Cele mai frecvente īntrebari!
Ce nu are voie sa manance?
Dulciuri, ciocolata, cacao, cafea, carne de porc, fasole, mazare, varza, cartofi, condimente, alune, alcool, oase de pasare, de oaie, de capra, de porc, organe interne crude.
Ce are voie sa manance?
Miere, orez, morcov, ceapa, ardei, telina, fructe, carne de vita , de pasare, de peste fara oase, os lung de vita crud si fara capete (foarte bun pentru curatat dintii).
Cat trebuie sa manance?
Cantitatea de mancare necesara variaza īn limite destul de largi chiar pentru acelasi individ. Necesarul de hrana depinde de varsta, de activitatea depusa, de starea fizilologica (gestatie, alaptare), temperatura mediului ambiant.
Cantitatile de mancare indicate de fabricant sunt orientative. cainele dvs poate manca mai mult sau mai putin, īn functie de activitatea depusa, de temperatura mediului sau starea fiziologica.
Cantitatea pe care doreste sa o manance cainele se stabileste prin tatonari.
Daca la una din mese nu a mancat tot, la urmatoarea masa se micsoreaza ratia.
Putem schimba marca de mancare?
Da. Atunci cand schimbati marca de mancare, trecerea trebuie sa se faca treptat īn decurs de zece zile pentru a evita deranjamentele stomacale.
Cantitatea de mancare influenteaza manifestarea displaziei la cainii din rasele predispuse?
Din analizele realizate de medicii americani a rezultat ca o cantitate crescuta de hrana ingerata care conduce la cresterea rapida īn greutate a puiului duce la manifestarea displaziei coxofemurale la cainii din rasele predispuse. Rationalizarea cantitatii de hrana ingerata duce la scaderea numarului de cazuri de displazie coxofemurala manifestate.
Dr. Ana Gārboan
Sfatul zilei
Nu permiteti cainelui sa va traga in lesa pe unde vrea el. Cine da directia de mers, acela este "seful".
_______________________________________
...:: usmanii imi bat i geam,nu-i aud,am termopan:::...
|
|
